Repercursiunile inteligenței artificiale generative în plan juridic
- INTRODUCERE
În lumea tehnologiei avansate, apare un fenomen înfricoșător și fascinant, cunoscut sub numele de deepfake – artă digitală care utilizează magia algoritmilor și a rețelelor generative pentru a crea imagini, videoclipuri și înregistrări sonore care par a fi autentice, dar care ascund de fapt o realitate distorsionată. Fiind un instrument al manipulării și al dezinformării publicului, fenomenul deepfake compromite securitatea și intimitatea persoanelor care devin astfel o moneda de schimb în lumea manipulării digitale.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică a elaborat un ghid care atrage atenția asupra metodelor de identificare a conținutului deepfake. Astfel, chiar Banca Națională a României (BNR) a avertizat publicul cu privire la o schemă de înșelăciune care implică utilizarea tehnologiei Deepfake pentru a crea videoclipuri false cu guvernatorul BNR. În aceste videoclipuri, guvernatorul pare să promoveze o platformă de investiții, însă BNR a declarat că acestea sunt false. Făptuitorii folosesc IA pentru a modifica vocea și imaginea guvernatorului, cu scopul de a induce în eroare publicul pentru a participa la investiții frauduloase, promițând câștiguri financiare rapide și ușoare. Informarea publicului cu privire la amploarea fenomenului reprezintă un prim pas al combaterii lui, iar utilizatorii ar trebui să acorde o atenție sporită semnelor de manipulare (precum discrepanțe de lumină, probleme de sincronizare a buzelor cu sunetul) și să verifice sursa informației – de unde provine videoclipul sau înregistrarea, cât de încredere este platforma, etc. De asemenea, securitatea digitală și confidențialitatea datelor poate ajuta utilizatorii să își protejeze informațiile și să fie conștienți de potențialele abuzuri ale tehnologiei deepfake.
- ARME JURIDICE ÎMPOTRIVA FENOMENULUI DEEPFAKE
Ai fost victima fenomenului deepfake sau vrei să fii precaut și să te informezi cu privire la mijloacele juridice de protecție pe care le ai la îndemână? Iată posibilele opțiuni juridice pe care le ai la dispoziție:
- RĂSPUNDERE CIVILĂ DELICTUALĂ
Dreptul civil îți conferă posibilitatea de reparare a prejudiciului moral sau material prin acordarea daunelor interese – despăgubiri bănești primite în scopul reparării prejudiciului. Pentru a beneficia de acest remediu legal, trebuie să cunoști condițiile antrenării răspunderii civile delictuale: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, respectiv vinovăția. Deși au existat puține litigii cu acest obiect până în prezent, practica judiciară confirmă posibilitatea antrenării răspunderii civile în aceste ipoteze.
- RĂSPUNDEREA PENALĂ
În funcție de datele concrete ale speței, fapta celui care distorsionează imagini cu o persoană poate întruni elementele de tipicitate ale următoarelor infracțiuni:
- Violarea vieții private, infracțiune prevăzută de art. 226 C. Pen, alin (2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Astfel, în ipoteza în care autorul a obținut imagini sau înregistrări pe care le-a modificat și le-a publicat în mediul online, poate răspunde penal pentru fapta de violare a vieții private. Mai mult decât atât, dacă imaginile obținute dobândesc un caracter sexual prin intermediul modificărilor digitale, poate fi incidentă norma recent introdusă care sancționează ,,divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă o atingere a imaginii sale ”.
– Falsul Informatic, infracțiune prevăzută de art. 325 C. Pen. Prin RIL-ul 4/2021 , ICCJ a statuat ca ,,fapta de a deschide și utiliza un cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane și introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale infracțiunii de fals informatic prevăzute în art. 325 din Codul penal ”. Astfel, această formă a fenomenului deepfake, prin deschiderea unui cont fără drept, utilizând imagini sau înregistrări care permit identificarea victimei constituie infracțiune. – Înșelăciune, infracțiune prevăzută de art. 244, alin (2) C. Pen, ,,Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.” Prin înșelăciune înțelegem ,,Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă”. Astfel, dacă poate fi identificat scopul obținerii unui folos patrimonial (de pildă, autorul se folosește de imaginea unei persoane cunoscute în vederea obținerii unei publicități neloiale) prin raportare la persoanele care vizualizează imaginile, acestea sunt induse în eroare de imaginile distorsionate prezentate. 4. PROIECTUL DE LEGE PRIVIND UTILIZAREA RESPONSABILĂ A TEHNOLOGIEI Fiind un fenomen relativ nou, dar care începe să ia amploare, reglementările în materia deepfake sunt lacunare. Totusi, există un proiect de lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake (471/2023) care prevede următoarelei: Art. 1. – Prezenta lege reglementează difuzarea oricărui conținut vizual și/sau audio generat sau manipulat, prin utilizarea tehnologiei în contextul fenomenului deepfake, cu scopul inducerii în eroare a opiniei publice cu privire la autenticitatea mesajului transmis. Art. 2. – În înțelesul prezentei legi, prin deepfake se înțelege orice conținut falsificat de tip imagine, audio şi/sau video realizat, de regulă, cu ajutorul inteligenței artificiale, a realității virtuale (RV), a realităţii augmentate (AR) sau altor mijloace, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri, pentru care nu şi-a dat consimţământul, care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană. Art. 3. – Distribuirea pe internet şi/sau difuzarea în mass-media de conținut tip deepfake sunt interzise dacă nu sunt însoțite de un avertisment redat pe cel puțin 10% din suprafața expunerii şi pe toată durata difuzării respectivului conținut vizual sau de un mesaj sonor la începutul și la finalul conținutului audio: „Acest material conține ipostaze imaginare”. Art. 4. – (1) Potrivit competențelor ce îi revin, Consiliul Național al Audiovizualului verifică dacă sunt încălcate dispozițiile art. 3. În îndeplinirea acestor atribuţii, Consiliul Național al Audiovizualului poate folosi sprijinul tehnic al Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI București. (2) Încălcarea dispozițiilor art. 3, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei. (3) Nerespectarea dispozițiilor art. 3, dacă fapta are caracter repetat în cel puțin două acțiuni distincte, se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 200.000 lei. (4) Contravenţiile prevăzute de prezenta lege se constată la sesizarea persoanelor prejudiciate ori din oficiu, de către reprezentanţii împuterniciți ai Consiliului Național al Audiovizualului. (5) Prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia prevederilor art. 28 și 29. (6) Consiliul Naţional al Audiovizualului dispune, prin decizie, potrivit competenţelor ce îi revin, oprirea de la difuzarea în mass-media a conținutului de tip deepfake neînsoțit de avertisment sau mesaj sonor şi obligă autorul conținutului să îl elimine. 5. CONCLUZII În concluzie, combaterea fenomenului deepfake necesită o abordare multidimensională, care să cuprindă atât măsuri tehnologice, cât și legale, iar informarea publicului despre semnele de manipulare digitală și promovarea unei atitudini critice față de conținutul online sunt esențiale pentru protejarea securității și integrității individului în era digitală.