Conducere sub influența drogurilor: ce înseamnă „sub influență” și când instanțele achită

• Drept penal •
26 oct. 2026
Test rapid pentru droguri folosit de poliție la un control rutier

Un drugtest pozitiv nu înseamnă automat infracțiune. Din ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că procurorul trebuie să dovedească două lucruri: că în probele biologice există o substanță psihoactivă și că acea substanță putea afecta capacitatea de a conduce. Când analizele arată doar metaboliți inactivi, cum este benzoilecgonina, sau metaboliți activi sub limita cut-off, instanțele achită.

Achitarea nu vine însă de la sine. În toate hotărârile pe care le prezentăm mai jos, cineva a ridicat întrebările potrivite: ce substanță s-a găsit exact, în ce concentrație, în sânge sau doar în urină și dacă mai putea produce vreun efect la volan.

Ați fost depistat cu un drugtest pozitiv? Ne puteți suna la 0729 168 885, de luni până vineri, între 09:00 și 18:00.

Ce înseamnă, juridic, „sub influența” substanțelor psihoactive

Art. 336 alin. (2) din Codul penal pedepsește persoana „aflată sub influența unor substanțe psihoactive” care conduce un vehicul pentru care legea cere permis. Pedeapsa este aceeași ca la alcool: închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Spre deosebire de alcool, legea nu stabilește niciun prag. Ani la rând, multe instanțe au tratat orice urmă de drog în analize ca dovadă suficientă. Decizia ÎCCJ nr. 25/2025, pronunțată pe 27 ianuarie 2025 la sesizarea curților de apel Brașov și Cluj, a schimbat regula. Instanța supremă a stabilit că trebuie constatate „atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce”.

În motivarea deciziei, Înalta Curte a preluat și concluziile Institutului Național de Medicină Legală. Efectele unui drog sunt limitate în timp, iar o substanță poate rămâne în corp mult după ce a încetat să mai acționeze asupra creierului:

„[…] la un moment dat, deşi prezentă în corp sub forma metaboliţilor activi sau inactivi, substanţa să nu mai fie aptă să producă niciun efect psihoactiv întrucât nu se mai află în sânge sau în sânge se află metaboliţi inactivi sau chiar activi, însă sub limita cut-off, acceptată la nivel internaţional.” (ÎCCJ, Decizia nr. 25/2025, par. 154)

Activ, inactiv, cut-off: trei noțiuni care decid dosarul

După consum, organismul transformă substanța în metaboliți. Unii mai au efect asupra sistemului nervos (metaboliți activi), alții nu mai au niciunul (metaboliți inactivi). Benzoilecgonina, principalul metabolit al cocainei, și THC-COOH, metabolitul canabisului, sunt inactivi și pot fi detectați zile sau săptămâni după consum.

Limita cut-off este concentrația sub care, potrivit consensului medico-legal european, nu se mai poate vorbi de un risc pentru siguranța la volan. Decizia ÎCCJ distinge practic între următoarele situații:

Ce arată analiza de sânge

Ce înseamnă după Decizia nr. 25/2025

Substanța activă (de exemplu cocaină sau THC)

Persoana este considerată sub influență

Metaboliți activi la sau peste limita cut-off

Persoana este considerată sub influență

Metaboliți activi sub limita cut-off

Persoana nu mai este considerată sub influență

Doar metaboliți inactivi (benzoilecgonină, THC-COOH) sau urme numai în urină

Persoana nu mai este considerată sub influență

Diferența dintre aceste rânduri nu se vede pe un drugtest și uneori nici în buletinul de analiză. Testul rapid de la control doar semnalează un posibil consum, iar testul imunologic pe urină nu deosebește cocaina de benzoilecgonină. Contează analiza cantitativă din sânge și, deseori, o expertiză medico-legală cerută special pentru asta.

Ce au reținut instanțele: hotărâri de achitare

Toate hotărârile de mai jos sunt publicate și au fost citite integral în Sintact.

Benzoilecgonină în concentrație mare, recunoaștere și totuși achitare

La Judecătoria Craiova, un șofer avea în sânge 0,908 µg/ml benzoilecgonină și recunoscuse fapta încă de la urmărirea penală. Chiar și expertiza medico-legală concluzionase că se afla sub influență. Instanța l-a achitat, dând prioritate Deciziei ÎCCJ:

„[…] nu a fost identificată substanţă activă sau metabolit activ peste limita cut-off, ci numai benzoilecgonină, care reprezintă metabolit inactiv al cocainei.” (Judecătoria Craiova, sentința penală din 2 septembrie 2025)

Metaboliți inactivi de cocaină și canabis

La Judecătoria Zalău, analizele au arătat doar THC-COOH și benzoilecgonină. Instanța a reținut că inculpata condusese după ce consumase la un moment dat, iar ce rămăsese în organism erau:

„[…] doar metaboliţi inactivi, fără proprietăţi psihoactive, respectiv THC-COOH şi benzoilecgonină, element de fapt insuficient pentru reţinerea infracţiunii.” (Judecătoria Zalău, sentința penală din 17 mai 2024)

Sub limita cut-off

La Judecătoria Reghin, în sânge se găsiseră metaboliți ai canabisului, dar în concentrații mai mici de 1 ng/ml. Instanța a constatat că substanțele „nu mai sunt apte să producă vreun efect asupra comportamentului conducătorului auto” și l-a achitat (Judecătoria Reghin, sentința penală din 9 iulie 2025).

Expertiza cerută în fața instanței

La Judecătoria Călărași, analiza arătase benzoilecgonină 0,013 µg/ml. Expertiza medico-legală dispusă în timpul judecății a concluzionat că substanța nu era de natură să afecteze capacitatea de a conduce, iar instanța a pronunțat achitarea (Judecătoria Călărași, sentința penală din 19 februarie 2026).

Nu orice dosar cu drugtest pozitiv se termină așa. Când în sânge se găsește substanța activă sau metaboliți activi peste cut-off, condamnarea rămâne posibilă. De aceea, analizele trebuie citite cu atenție de la început, nu după ce s-a stabilit strategia.

Ce face concret avocatul într-un dosar de droguri la volan

În dosarele de acest tip, apărarea se construiește pe probele științifice, nu pe impresii. Concret, verificăm:

1. Ce s-a analizat: sânge sau doar urină. Un rezultat pozitiv numai în urină arată un consum din trecut, nu o stare de influență la volan.

2. Dacă analiza este cantitativă. Un buletin care spune doar „pozitiv” la o substanță nu arată dacă metabolitul era activ și peste cut-off.

3.Ce metabolit s-a găsit. Benzoilecgonina și THC-COOH sunt inactivi, iar Decizia nr. 25/2025 le dă o semnificație clară.

4.Cât timp a trecut între conducere și recoltare și ce spune farmacocinetica substanței despre acel interval.

5.Dacă trebuie cerută o expertiză medico-legală sau dacă cea existentă poate fi contestată. În dosarul de la Craiova, instanța a trecut peste concluzia expertizei tocmai pe baza argumentelor din Decizia ÎCCJ.

6.Dacă probele biologice mai există. La Judecătoria Sibiu, probele nu mai erau în arhiva serviciului de medicină legală, nu s-a mai putut stabili dacă metaboliții activi erau prezenți și inculpatul a fost achitat (sentința penală din 18 iulie 2025).

Mai e un lucru pe care îl vedem des: oameni care recunosc fapta din prima, convinși că un test pozitiv îi condamnă oricum. Recunoașterea poate aduce o reducere de pedeapsă, dar nu are sens înainte de a ști ce arată exact analizele. Exemplul de la Craiova arată că nici măcar o recunoaștere nu închide discuția.

Dosarele de conducere sub influența substanțelor psihoactive sunt o parte constantă a activității noastre penale. Le lucrăm de la controlul în trafic până la ultima cale de atac, iar experiența ne arată că detaliile tehnice din buletinul de analiză decid de cele mai multe ori soluția. Dacă aveți un astfel de dosar, ne puteți trimite buletinul de analiză și actele primite pe pagina de contact.

Ce se întâmplă după un drugtest pozitiv

Dacă testul rapid de la control indică prezența unei substanțe psihoactive, sunteți obligat să mergeți la recoltarea de probe biologice. Concentrația se stabilește apoi într-o instituție medico-legală. Permisul vă este reținut și primiți o dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.

Dacă analiza stabilește că în organism nu se află substanțe psihoactive, permisul vi se restituie. Dacă rezultatul este pozitiv, începe dosarul penal, iar întrebările de mai sus devin centrale. Refuzul recoltării nu rezolvă nimic: este infracțiune separată, pedepsită tot cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Întrebări frecvente

Este suficient un drugtest pozitiv pentru o condamnare?

Nu. Din 2025, trebuie dovedit că substanța găsită în sânge putea afecta capacitatea de a conduce. Testul rapid de la control doar declanșează recoltarea probelor biologice.

Ce este benzoilecgonina?

Este principalul metabolit al cocainei și nu are efect psihoactiv. Poate fi detectată mult timp după consum, așa că prezența ei, fără cocaină sau metaboliți activi, nu arată că șoferul era sub influență.

Am fumat canabis acum câteva zile. Pot avea probleme?

THC-COOH, metabolitul canabisului, rămâne în organism zile sau săptămâni și este inactiv. Contează dacă în sânge s-a găsit THC activ și în ce concentrație față de limita cut-off.

Ce înseamnă limita cut-off?

Este concentrația sub care, potrivit consensului medico-legal european preluat de ÎCCJ în Decizia nr. 25/2025, o substanță nu mai indică un risc pentru siguranța la volan.

Pentru detalii despre decizia ÎCCJ, puteți citi și articolul nostru dedicat Deciziei nr. 25/2025. Dacă ați fost depistat cu alcool, nu cu droguri, regulile diferă: le explicăm în ghidul despre alcoolemia peste 0,80 g/l.

Discutați dosarul cu un avocat

Într-un dosar de droguri la volan, primul lucru pe care îl facem este să citim buletinul de analiză toxicologică: ce substanță, în ce probă, în ce concentrație. De acolo pornește întreaga apărare. Ne puteți scrie prin pagina de contact sau ne puteți suna la 0729 168 885.

Autor: av. Călian Paul-Călin, avocat asociat, Baroul Cluj. Actualizat la: 23 octombrie 2026.

Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește o consultație pe situația dumneavoastră concretă.

Articole Recente

Etichete