Conform normelor legale în vigoare, asistența și reprezentarea juridică constituie un ansamblu de activităţi care intră în repertoriul avocatului, fie acesta ales de către clientul său, fie numit din oficiu pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei vizate.
În acest sens, scurt, legea prevede, prin articolul 88 al Codului de Procedură Penală, că avocatul poate fie să sfătuiască și să însoțească persoana vizată în timpul procesului penal (asta înseamnă să “asiste”), fie să acționeze în locul acesteia și să o reprezinte în fața organelor judiciare.
De asemenea, într-o manieră puțin mai vastă, articolul 91 din Statutul profesiei de avocat menționează faptul că “avocatul asigură asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală […] pentru apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor. Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.” În esență, avocatul este acolo pentru a apăra și a reprezenta clientul în fața oricărei autorități, folosind toate mijloacele legale pe care le are la dispoziție.
Însă important de subliniat este diferența dintre cele două noțiuni. Mai exact, la ce face referire termenul de “asistență”, respectiv ce cuprinde noțiunea de “reprezentare”, și când sunt aplicabile fiecare.
-
Asistența juridică:
Apărătorul, în sensul strict al cuvântului, este avocatul care asistă inculpatul, îndeplinind astfel funcția procesuală a apărării. De aceea, asistența presupune în mod necesar prezența persoanei vizate (de exemplu, inculpatul).
În plus, Codul de Procedură Penală aduce asistența juridică în categoria drepturilor procesuale ale suspectului sau inculpatului, derulându-se pe tot parcursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii.
Asistența juridică însă nu se rezumă doar la fazele procesului penal, la fel cum nu se rezumă doar la existența unui proces penal, putând-se manifesta inclusiv în litigii civile, administrative etc.
Asistența juridcă poate consta de multe ori în:
- consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
- Avocatul poate sfătui cu privire la probleme legale și poate ajuta în formularea diverselor cereri.
- asistenţă în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;
-
redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
-
asistarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice, cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
-
apărarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;
-
activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;
-
stabilirea temporară a sediului pentru societăţicomerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate;
- Avocatul poate ajuta la înregistrarea unei firmă la adresa sa de birou, și poate facilita înregistrarea unei societăți comerciale.
-
orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.
În principiu, aceste activităţi se exercită numai de către avocat, dacă legea nu prevede altfel. Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă, între avocat şi client ori mandatarul acestuia. Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Reprezentarea pe de altă parte, constă în îndeplinirea, de către avocat, a actelor procesuale pe parcursul unui proces şi participarea la raporturile procesuale în numele şi pentru o altă persoană, numită reprezentat, care este titularul dreptului litigios.
Astfel, apărătorul își poate asuma și reprezentarea inculpatului care nu este de față, dar pentru aceasta are nevoie de o împuternicire (procură) expresă din partea acestuia.
Când un avocat reprezintă o persoană într-un proces, el preia rolul de reprezentant legal al acesteia, astfel că poate efectua toate actele procesuale în numele clientului, poate negocia cu cealaltă parte și poate lua decizii importante în legătură cu procesul. Spre deosebire de asistență, reprezentarea presupune o implicare directă în desfășurarea procesului.
Distincția dintre asistență și reprezentare se justifică astfel prin aceea că prezența inculpatului este necesară în cazul asistenței, pe când în ceea ce privește reprezentarea, principiul este acela al neobligativității înfățișării.
Noțiunea de reprezentare diferă în funcție de specificul procesului (penal sau civil), regulile și cerințele impuse fiind diferite. În ambele cazuri însă se face distincția dintre reprezentarea legală (care priveşte persoanele lipsite de capacitatea de exerciţiu şi persoanele juridice, în procesului civil, sau în cazurile expres prevăzute de către Codul de Procedură Penală) și reprezentarea convențională (cu referire la partea care are capacitate de exerciţiu, dar care înţelege să conducă procesul printr-un mandatar, respectiv rezultată din încheierea unei convenţii între partea în proces şi o altă persoană care îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi reprezentant- avocatul ales).
-
Concluzii:
Prin urmare, asistența și reprezentarea juridică, deși similare, prezintă diferențe semnificative. Asistența implică o colaborare eficientă între avocat și client, unde avocatul oferă sfaturi și sprijin, însă clientul rămâne activ în proces. Reprezentarea, pe de altă parte, conferă avocatului puterea de a acționa în numele clientului, luând decizii importante în cadrul procesului. În timp ce asistența poate fi mai generală și poate include diverse activități, reprezentarea este specifică proceselor în curs de desfășurare și necesită o împuternicire explicită din partea clientului.
Atât asistența, cât și reprezentarea juridică sunt servicii esențiale oferite de avocați pentru a proteja drepturile și interesele clienților lor. Indiferent de tipul de serviciu solicitat sau de specificul situației, rolul avocatului este crucial în asigurarea unei apărări eficiente și în obținerea unui rezultat favorabil.